CSRD după un an. Cum facem față provocărilor?

Despre conferință

Implementarea Directivei de Raportare privind Sustenabilitatea Corporativă (CSRD) a adus numeroase schimbări semnificative în peisajul afacerilor. Companiile s-au confruntat cu o serie de provocări și au învățat lecții valoroase în procesul de colectare a datelor și de implementare a standardelor CSRD. Green Report a explorat prevederile CSDR într-o conferință care s-a dovedit un real succes pentru mediul de business și un sprijin apreciat de participanți. La un an distanță, vom explora aspectele-cheie ale directivei și vom arunca o privire asupra modului în care companiile s-au adaptat pentru implementarea acestei noi legislații.

Conferința își propune să ofere o perspectivă asupra principalelor evoluții care afectează strategia de sustenabilitate și ESG (Environmental, social, and corporate governance) a companiilor și să prezinte concluziile la care au ajuns experții după evaluarea noilor reglementări. Experții din domeniul sustenabilității vor expune propriile concluzii privind modul în care implementarea Directivei privind Raportarea Sustenabilității Corporative (CSRD) și a Standardelor Europene de Raportare a Sustenabilității (ESRS) vor influența afacerile din România. De asemenea, nu vor lipsi exemplele de bună practică și o perspectivă asupra modalității în care marile companii se pregătesc de implementarea CSRD.

Ce am învățat în ultimul an în ceea ce privește CSRD?

Implementarea CSRD a adus o schimbare semnificativă în modul în care companiile abordează raportarea de sustenabilitate.

  1. Transparența devine imperativă: Companiile au devenit mai conștiente de importanța transparenței în raportarea de sustenabilitate. CSRD impune cerințe mai clare și mai riguroase pentru publicarea informațiilor.
  2. Companiile au nevoie de date precise și verificabile: Colectarea și verificarea datelor s-au dovedit a fi procese complexe. Companiile au învățat să investească mai mult în sisteme și resurse pentru a asigura calitatea datelor raportate.
  3. Toate departamentele trebuie să se implice: Departamentele de resurse umane, finanțe și producție au fost implicate în colectarea datelor de sustenabilitate. Companiile au înțeles că raportarea de sustenabilitate trebuie să fie un efort de echipă.

Ce provocări au întâmpinat companiile în implementarea CSRD:

  1. Colectarea și verificarea datelor: Acesta a fost un punct foarte dificil, în special pentru companiile cu operațiuni internaționale sau complexe.
  2. Costurile implicate: Implementarea standardelor CSRD poate fi costisitoare, iar multe companii s-au confruntat cu o creștere semnificativă a cheltuielilor.
  3. Comunicarea cu stakeholderii: Dialogul cu stakeholderii a devenit mai important ca niciodată. Companiile au trebuit să investească timp și efort în comunicarea rezultatelor lor într-un mod eficient.
  4. Pregătirea departamentului de resurse umane: Departamentele de resurse umane au avut un rol crescut în procesul de raportare de sustenabilitate. Acestea au trebuit să se asigure că datele referitoare la impactul social și la angajați sunt corecte și complet raportate. Acesta a necesitat o colaborare strânsă cu departamentele financiare și de producție pentru a asigura consistența datelor.
  5. Pregătirea rapoartelor CSRD: Pregătirea rapoartelor CSRD a devenit o sarcină complexă și exigentă. Companiile au fost nevoite să dezvolte procese pentru a asigura precizia și conformitatea cu standardele CSRD. Pentru a face acest lucru, multe companii au investit în sisteme și tehnologii de raportare avansate.
  6. Experiența din depunerea rapoartelor CSRD: Experiența din depunerea rapoartelor CSRD variază de la o companie la alta. Companiile care s-au pregătit corespunzător au întâmpinat mai puține dificultăți în procesul de raportare. Cu toate acestea, majoritatea companiilor recunosc că există loc pentru îmbunătățiri și că raportarea de sustenabilitate va continua să evolueze odată cu schimbările din mediul de afaceri.

Concluzii:

La un an de la implementarea CSRD, există multe probleme rămase nerezolvate. Una dintre acestea este asigurarea unui dialog continuu cu stakeholderii pentru a răspunde la schimbările din piață și pentru a îmbunătăți procesele de raportare. În plus, optimizarea costurilor de colectare și raportare a datelor rămâne o preocupare majoră pentru multe companii.

CSRD a adus cu sine provocări semnificative pentru companii, dar a creat și oportunități de a îmbunătăți transparența și responsabilitatea în raportarea de sustenabilitate. Învățând din experiența implementării, companiile pot să-și îmbunătățească procesele și să răspundă mai eficient cerințelor CSRD în viitor.

Care sunt principalii pași care trebuie parcurși astfel încât să ajungem la un transport nepoluant în mediul urban și cum pot ajunge factorii decizionali să elaboreze strategii coerente pe termen mediu și lung. Măsuri și strategii pentru încurajarea transportului public, transportului alternativ și transpotului cu mașini electrice. Îmbunătățirea infrastructurii și schimbarea percepțiilor.

  • Andrei Antipa, vicepreședinte al Administrației Fondului pentru Mediu
  • Dominic Fritz, Primarul Municipiului Timișoara
  • Sorin Chiriță, Președintele Asociației pentru Dezvoltare Regională și Politici Europene
  • Claudiu Costea, Inspector Brigada Rutieră a Capitalei
  • Radu Dragomir, CEO Urban Scope
  • Expert Deloitte

Cum accesăm banii europeni și ce finanțări private sunt disponibile. Cum folosim aceste finanțări pentru a realiza o infrastructură de calitate. De la strategia natională la cea regională, metropolitană și urbană.

  • Petre Enciu, Vicepreședinte al Consiliului Județean Constanțau
  • Ciprian Secară, Expert în cadrul Ministerului Dezvoltării
  • Alexandru Teodorescu, CEO Renovatio Solar
  • Cristian Moș, Vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș
  • Tudor Măcicășan, Expert în mobilitate durabilă
  • Care este strategia marilor orașe și cum sunt concepute planurile de mobilitate urbană?
  • Cum folosim tehnologia – liant dintre mijloacele de transport - aplicații de mobilitate, semaforizare inteligentă, aplicații pentru parcării, stații de încărcare pentru mașini electrice și parcări pentru biciclete?
  • Va fi transportul în comun din România complet decarbonificat până în 2035?
  • Care este stadiul infrastructurii de piste pentru biciclete și de ce impresia generală este că nu reușim să avansăm în acest domeniu?
  • Cum schimbăm mentalitățile românilor în ceea ce privește transportul public, bicicleta și mersul pe jos?
  • Care a fost evoluția pistelor de biciclete în orașele țării și care va fi situația în primăvara lui 2023, când va începe un nou sezon?

SPEAKERI

Cristina Bălan

Vice-Chair, GRI Due Process Oversight Committee

Flavia Popa

Secretar general, BRD Groupe Société Générale

Alexandra Bocșe

Consilier de Stat pentru Climă, Administrația Prezidențială

Ramona Vieru

Lidl, CSR Manager

Monica Avram

Ministerul de Finanțe, Direcția de Legislație și Reglemăntări Contabile

Mihnea Jurca

Deloitte, Sustainability Manager

Tulia Cășvean

Transavia, Director de Comunicare Corporativă și PR

magdalena Caramilea

Autonom Group, Sustainability Director

ștefania bătrÎnca

Bergenbier, Corporate Affairs & Communication Manager

CONFERINȚA ÎN IMAGINI

SPONSORI

parteneri