Managementul deseurilor DEEE

Despre conferință

Managementul DEEE: Cum creăm claritate în sistem și atingem ținetele de colectare?

 DEEE sunt fluxul de deșeuri cu cea mai rapidă creștere din lume. La nivel mondial, vom ajunge la 74.7 milioane de tone până în 2030, adică cât 7390 de Turnuri Eiffel, potrivit calculului făcut de Ecotic.

România are de îndeplinit, o țintă de 65% reciclare a deșeurilor din echipamente electrice și electronice (DEEE), dar atingerea acestui obiectiv este îngreunată de disfuncționalitățile din piață și de particularitățile României.

Piața DEEE așteaptă mai multe reglementări pentru activitățile de pregătire pentru reutilizare, licențierea OTR-urilor, de asemenea, OUG 5/2015, care a trecut printr-un proces lung de dezbatere publică și s-a blocat în Parlament.

Țintele majorate sunt obligatorii prin Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind DEEE.

 

Obiectivele legislației europene și ale celei naționale, corelate, sunt:

  • Colectarea într-o măsură cât mai mare a DEEE pentru a împiedica ajungerea acestora la groapa de gunoi sau abandonate pe marginea drumurilor;
  • Valorificarea deșeurilor și reintroducerea în economie a unor componente cu valoare ridicată. Înțelegerea faptului că acestea constituie materie primă valoasă. Pentru unele tipuri de DEEE, obiectivele sunt de a valorifica până la 80% și a recicla minim 75%;
  • Crearea unui registru funcțional al producătorilor care să servească la monitorizarea respectării cerințelor prezentei directive și este obligatoriu pentru toate statele membre.

 

Provocările implementării acestor noi reguli în România:

  • Specificul pieței românești: țintele pentru unele DEEE nu pot fi atinse pentru că produsele respective nu au fost prezente pe piața românească astfel încât ele să se regăsească acum sub formă de deșeuri (ex. Mașinile pentru spălat vase);
  • Românii renunță cu greu la unele DEEE pe care le mai refolosesc pentru uz propriu sau le depozitează în casă sau în anexele gospodăriei;
  • Infrastructura de colectare insuficientă;
  • Programele care acordă vouchere sau alte tipuri de stimulări în schimbul DEEE au creat mecanismele prin care românii renunță cu greu la deșeuri fără să primească nimic în schimb.

 

Obiectivele conferinței:

  • Verificăm împreună cu autoritățile care este statusul și impactul prevăzut de OUG 5, functionalitatea SIADT, procesul european de evaluare a directivei DEEE și a țintelor ținând cont de directivele R2R si ESPR
  • Verificăm cu Organizație de Transfer de Responsabilitate (OTR) cât au reușit să îndeplinească din țintele asumate la nivel individual și cum îi impactează noile prevederi legale în discuție.
  • Discutăm cu procesatorii cât de multe DEEE primesc de la nivel național și dacă reușesc să își atingă necesarul;
  • Discutăm cu producătorii despre ce prevede OUG 5 si cum ii afecteaza – extinderea responsabilității atingerii țintelor la producător
  • Creionarea unor metode de a-i impulsiona pe români să renunțe la DEEE pe care le depozitează în locuinte;
  • Consecințe: ce se întâmplă dacă nu atingem țintele și cine își va asuma răspunderea, mai ales că împotriva României a pornit deja procedura de infringement pentru neînchiderea gropilor de gunoi neconforme.

Care sunt principalii pași care trebuie parcurși astfel încât să ajungem la un transport nepoluant în mediul urban și cum pot ajunge factorii decizionali să elaboreze strategii coerente pe termen mediu și lung. Măsuri și strategii pentru încurajarea transportului public, transportului alternativ și transpotului cu mașini electrice. Îmbunătățirea infrastructurii și schimbarea percepțiilor.

  • Andrei Antipa, vicepreședinte al Administrației Fondului pentru Mediu
  • Dominic Fritz, Primarul Municipiului Timișoara
  • Sorin Chiriță, Președintele Asociației pentru Dezvoltare Regională și Politici Europene
  • Claudiu Costea, Inspector Brigada Rutieră a Capitalei
  • Radu Dragomir, CEO Urban Scope
  • Expert Deloitte

Cum accesăm banii europeni și ce finanțări private sunt disponibile. Cum folosim aceste finanțări pentru a realiza o infrastructură de calitate. De la strategia natională la cea regională, metropolitană și urbană.

  • Petre Enciu, Vicepreședinte al Consiliului Județean Constanțau
  • Ciprian Secară, Expert în cadrul Ministerului Dezvoltării
  • Alexandru Teodorescu, CEO Renovatio Solar
  • Cristian Moș, Vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș
  • Tudor Măcicășan, Expert în mobilitate durabilă
  • Care este strategia marilor orașe și cum sunt concepute planurile de mobilitate urbană?
  • Cum folosim tehnologia – liant dintre mijloacele de transport - aplicații de mobilitate, semaforizare inteligentă, aplicații pentru parcării, stații de încărcare pentru mașini electrice și parcări pentru biciclete?
  • Va fi transportul în comun din România complet decarbonificat până în 2035?
  • Care este stadiul infrastructurii de piste pentru biciclete și de ce impresia generală este că nu reușim să avansăm în acest domeniu?
  • Cum schimbăm mentalitățile românilor în ceea ce privește transportul public, bicicleta și mersul pe jos?
  • Care a fost evoluția pistelor de biciclete în orașele țării și care va fi situația în primăvara lui 2023, când va începe un nou sezon?

SPEAKERI

Roxana PUIA

Director Marketing, ENVIRON

Simona Vaida

Public Affairs Manager, RECOLAMP

Mircea Fechet

Ministrul mediului, apelor și pădurilor

CONFERINȚA ÎN IMAGINI

Înscrie-te!

parteneri

parteneri media