De la începutul negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, România a înregistrat progrese importante în ceea ce privește alinierea politicilor de mediu la acquis-ul comunitar. În același timp, România, ca și întreaga UE, se confruntă cu problema schimbărilor climatice și a degradării mediului. Aceste provocări necesită politici coerente pentru a asigura o dezvoltare durabilă. Principalele piedici pentru România, din perspectiva implementării politicilor de mediu, în momentul de față, vin din trei domenii principale: deșeurile, apele uzate și calitatea aerului, potrivit unui document elaborat de Comisia Europeană.

Conform evaluării punerii în aplicare a politicilor de mediu, gestionarea deșeurilor rămâne o provocare majoră pentru România, în pofida progreselor formale înregistrate ca urmare a adoptării Planului Național de Gestionare a Deșeurilor. Planul propune o serie de instrumente de politică menite să contribuie la îndeplinirea obiectivelor sale principale:

• punerea în aplicare cu întârziere a taxei de depozitare a deșeurilor
• introducerea unor sisteme de plată în funcție de cantitatea de deșeuri generată
• îmbunătățirea eficienței sistemelor de răspundere extinsă a producătorilor
• îmbunătățirea sistemelor de raportare

Deși obiectivele sunt clare și este prevăzută o listă de măsuri, totul depinde de punerea în aplicare efectivă și de urgență a acestor instrumente, precum și de asigurare a respectării lor.

Reciclarea și utilizarea eficientă a resurselor se află încă la niveluri scăzute cu efect direct asupra dezvoltării economiei circulare care rămâne slab dezvoltată, deși există potențial în acest domeniu.

Conform datelor ultimului raport de țară, majoritatea întreprinderilor din România au un nivel scăzut de conștientizare a aspectelor de mediu. Ele sunt motivate în principal de necesitatea de a se conforma reglementărilor în ceea ce privește practicile lor de mediu și sunt, în general, motivate de considerente legate de costuri.

Cu toate acestea, există semne că întreprinderile își auditează într-o măsură din ce în ce mai mare practicile de gestionare a deșeurilor pe plan intern, încercând să găsească modalități de îmbunătățire a gestionării deșeurilor, iar acest lucru le sporește gradul de conștientizare a aspectelor de mediu.

De asemenea, mai multe întreprinderi mari au început să investească în infrastructura de reciclare și colectare a produselor utilizate, încercând să profite de această oportunitate de afaceri. În plus, întreprinderile din România devin tot mai dornice să investească în măsuri de utilizare eficientă a resurselor.

Tocmai de aceea este necesar să se adopte măsuri suplimentare care să susțină dezvoltarea economiei circulare și care să fie puse în aplicare. Totodată, trebuie crescut gradul de conștientizare cu privire la economia circulară.

În ceea ce privește calitatea apei, România trebuie să își îmbunătățească în continuare politica în domeniu în conformitate cu Directiva-cadru privind apa. În plus, România face încă eforturi pentru punerea în aplicare a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale și pentru ameliorarea cantității și a calității apei potabile.

Punerea în aplicare a directivelor privind natura rămâne o provocare considerabilă. În România, rețeaua Natura 2000 pare să fie afectată de lipsa unui cadru adecvat de capacitate administrativă și de deficitul de cunoștințe și date actualizate.

Totodată, calitatea slabă a aerului continuă să fie o problemă în România. Principalele surse de poluare a aerului provin din sectorul transporturilor și din cel al energiei, în special din utilizarea combustibililor fosili/solizi în gospodării. România ar putea înregistra progrese semnificative în vederea soluționării acestei probleme prin restructurarea sistemului energetic și a sistemului de încălzire a gospodăriilor, măsuri de trafic și alte măsuri de control și prevenire a poluării.

În același timp, au fost identificate deficiențe grave și structurale în datele privind calitatea aerului măsurate de rețeaua de monitorizare din România și raportate Comisiei Europene. În realitate, situația ar putea fi mult mai gravă decât cea raportată efectiv.

În plus, potrivit analizelor efectuate de Comisia Europeană, România se confruntă cu un deficit de capacitate administrativă și un grad insuficient de pregătire/maturizare a proiectelor, precum și de prioritizare a diferitelor aspecte de mediu. Acest lucru afectează capacitatea de utilizare a fondurilor care sunt disponibile și foarte necesare.